miercuri, 22 august 2012

Despre clovni și morminte













- poezie simplă -

Ultima dată când l-am văzut
purta un coif de hârtie
scris cu poezii

mi-a spus – simetria
și simplitatea vor salva lumea -
apoi a aprins bricheta
și-a scos coiful
și i-a dat foc

nu era perfect simetric
păcat
scrisesem niște poezii atât de simple…

a luat apoi ultima foaie
și a început s-o plieze

nu,
doar vi se pare că-mi tremură mâinile
poezia asta e cea mai simplă
cea mai simplă
cea mai


toate astea se întâmplau chiar înainte
de marele incendiu

(AV)



imaginea: Man with Paper Hat by Peggy Wauters
http://peggy-wauters.deviantart.com/art/MAN-WITH-PAPER-HAT-139308584



duminică, 19 august 2012

Natură moartă și joie de vivre


Trageți perdeaua
aici
fiecare geam e sufocare lentă
împinsă în tăceri de împrumut

lăsați lucrurile inutile
la locul lor
un calendar
un ceas
- timpul măsurat e timp pierdut -
cutia goală de pe noptieră
aerul din jurul paharului
pastilele
și joie de vivre

dați somnul mai încet
butonul cât un ac e undeva
aici
cum, nu-l găsiți?

v-am spus
tăcerile ne fac vederea slabă

(AV)

marți, 14 august 2012

Insula cu piane


- poveste uitată -

I

A fost o vreme
când lumea era plină de piane
muzica lor se auzea de departe
în bucurie
jale
iubire.

Dar apoi
oamenii-cătușă au hotărât
că pianele propagă sunete dăunătoare
și le-au interzis
prin lege
le-au adunat în piața mare
să le dea foc
flăcările se vedeau de departe
fumul se împrăștia dens
odată cu teama.

Oamenii-cântec au încercat
să ascundă pianele care scăpaseră
și să le ducă pe o insulă
departe.

Dar oamenii-cătușă au prins de veste
au pus în lanțuri pianele
și oamenii-cântec
au scăpat doar câțiva
care au plecat pe mare
pe corăbii grele de pianele salvate.

Unii au fost răpuși
de furtuni
dar cei ce-au reușit
au creat insula cu piane
un loc magic
unde cântecul era iubit
ascultat
cântat.

II

Au trecut anii
în lume
muzica era uitată
doar uneori
bunicii povesteau nepoților
despre vremurile de demult
despre piane
și oameni-cântec.

Uneori
când marea era liniștită
se auzeau cântecele
din insula cu piane
iar oamenii se întrebau
ce înseamnă.

Treptat
tot mai mulți oameni
au început să tânjească
după muzica auzită uneori
de departe
ei s-au adunat în piața mare
i-au înlăturat pe oamenii-cătușă
ca să readucă înapoi
cântecul.

III

Și oamenii-cântec
s-au urcat pe corăbii
să se întoarcă
unii au pierit în furtuni
alții au ajuns
cu pianele negre cu coadă
și au pornit
să-și cânte cântecele.

Lumea se înghesuia
la concertele lor
așteptaseră atâta cântecele
dar tot mai mulți erau dezamăgiți
pianele negre cu coadă
scot sunete mai grave
decât pianele noi
electrice
ușoare
la ele lumea poate să cânte
fără să treacă prin furtuni
le ascultă
fără să-și amintească
fără remușcări.

Doar puțini
continuă să asculte
muzica cerească
dorind
să nu uite.


sâmbătă, 11 august 2012

Time-out


Copii,
astăzi vom învăța să batem cuie
luați ciocanul
încercați întâi cu păpușa asta de porțelan
da
așa e bine
coșul de gunoi e în colț.

Hei, tu, cel cu părul de iarbă
ești nou pe aici
se vede după cum ții ciocanul
pentru tine time-out
mâine
vei începe cu prima lecție 
și vei învăța să pui botniță
greierilor.

Să nu lipsești 
la trei absențe
ajungi pe raftul
de-acolo.

Voi, ceilalți, continuați
practica e totul
vedeți raftul acela
fiecare poate lua ce dorește
da
statuia
motanul care toarce
dovleacul uriaș
și omul, mai ales omul care vrea să vă ia ciocanul
ca să vă învețe
altceva.