miercuri, 2 martie 2016

Volumul „Felii de lămâie” nominalizat la premiile revistei „Observator cultural”

Mă bucur nespus și sunt extrem de onorată că volumul Felii de lămâie a fost nominalizat la premiile revistei „Observator cultural” la categoria debut.


Nominalizările sunt următoarele:

Memorialistică

Ana Dragu, Mîini cuminţi. Copilul meu autist, Editura Polirom
Vasile Ernu, Sectanţii. Mică trilogie a marginalilor, Editura Polirom
Eugen Negrici, Sesiunea de toamnă, Editura Cartea Românească
Paul Slayer Grigoriu, Cronicile vulpii. Amintiri din liceul anilor ’90, Editura Publica
Victor Ieronim Stoichiţă, Despărţirea de Bucureşti. O povestire, Editura Humanitas

Eseistică/Publicistică

Gabriel Andreescu, Existenţa prin cultură. Represiune, colaboraţionism şi rezistenţa intelectuală sub regimul comunist, Editura Polirom
Vintilă Mihăilescu, Apologia pîrleazului, Editura Polirom
Victor Neumann, Conceptualizarea istoriei şi limitele paradigmei naţionale, Editura Rao
Ion Vianu, Frumuseţea va mîntui lumea şi alte eseuri, Editura Polirom
Constanţa Vintilă-Ghiţulescu, Patimă și desfătare. Despre lucrurile mărunte ale vieții cotidiene în societatea românească (1750-1860), Editura Humanitas

Critică literară/Istorie literară/Teorie literară

Mircea Anghelescu, Lîna de aur. Călătorii şi călătoriile în literatura română,       Editura Cartea Românească
Rodica Grigore, Realismul magic în proza latino-americană a secolului XX. (Re)configurări formale şi de conţinut, Editura Casa cărţii de ştiinţă
Mihai Iovănel, Roman poliţist, Editura Tact
Mircea Martin, Radicalitate şi nuanţă, Editura Tracus Arte
Daniel Puia-Dumitrescu, O istorie a Cenaclului de Luni, Editura Cartea Românească
Dorin Ştefănescu, Poetică fenomenologică. Lectura imaginii, Editura Institutul European

Debut

Simona Antonescu, Fotograful Curţii Regale (proză), Editura Cartea Românească
Ioana Bâldea-Constantinescu, Dincolo de portocali (proză), Editura Humanitas
Ionelia Cristea, Noaptea de gardă (poezie), Editura Cartea Românească
Ana Donţu, Cadrul 25 (poezie), Casa de editură Max Blecher
Cristian Fulaş, Fîşii de ruşine (proză), Editura Gestalt Books
Anca Vieru, Felii de lămîie (proză), Editura Polirom

Poezie

Svetlana Cârstean, Gravitaţie, Editura Trei
Mariana Codruţ, Hiatus, Editura Paralela 45
Teodor Dună, obiecte umane, Editura Cartea Românească
T.S. Khasis, aparenta naturalețe a vieții, Casa de editură Max Blecher
Ştefan Manasia, Cerul senin, Editura Charmides
Radu Vancu, 4 A.M. Cantosuri domestice, Casa de editură Max Blecher

Proză

Mircea Cărtărescu, Solenoid,  Editura Humanitas
Ion Iovan, MJC, Editura Polirom
Florin Lăzărescu, Întâmplări şi personaje, Editura Polirom
Cristian Teodorescu, Șoseaua Virtuții. Cartea Cîinelui, Editura Cartea Românească
Octavian Soviany, Moartea lui Siegfried, Editura Cartea Românească
Daniel Vighi, Trilogia Corso, Editura Cartea Românească

Gala Premiilor Observator cultural va avea loc luni, 28 martie, de la ora 19.00, la Teatrul Odeon. 

Mai multe detalii aici


---------------------


Later edit: premiile acordate se pot vedea pentru fiecare categorie cu litere bolduite. 

În plus față de cele 6 categorii, s-au mai acordat 3 premii:


  • premiul pentru traducere traducătorului Dinu Flămând;
  • premiul Lyceum (acordat de liceenii de la 7 licee de top din București) scriitorului Octavian Soviany pentru romanul „Moartea lui Siegfried”;
  • premiul Opera Omnia „Gheorghe Crăciun” acordat poetei Angela Marinescu.

6 comentarii:

  1. Felicitări pentru nominalizare! Și sper să câștigați premiul de debut, vă țin pumnii! Nu am citit, din păcate, niciunul din celelalte volume cu care concurați, dar sper să fie, toate, foarte bune. Ar fi foarte bine pentru literatura română, dar și pentru „Felii de lămâie”: le-ar pune și mai mult în valoare să câștige în fața unor cărți serioase. Mult succes! Și:
    Multă sănătate și tenacitate!
    Cu respect și admirație,
    T. Stemate

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mulțumesc pentru urări și pentru gândurile bune.
      O seară frumoasă,

      Anca Vieru

      Ștergere
  2. Am văzut acum premiile... Nu l-ați luat. Nu am citit decât un fragment din „Fâșii de rușine” al domnului Fulaș, deci nu pot să mă pronunț. Dar trebuie să fie un roman teribil de bun, dacă a fost preferat „Feliilor de lămâie”. Dacă nu, nu-i vina nimănui: adesea, juriile literare se înșeală, chiar și cei de la New York Times sau de la Granta, ori Academia Franceză, ca să nu mai vorbim de Comitetul Nobel... Sper ca romanul premiat să fie foarte, foarte bun, deși mi-e greu să-mi imaginez o proză mai autentică, mai valoroasă decât cea pe care o scrieți dumneavoastră. Ar însemna că avem, deja, încă un mare scriitor contemporan. „Feliile de lămâie”, cu coroniță sau fără, se pot consola că vor rămâne în literatura română ca un punct de referință. Eu așa cred. Poate că vor forma chiar un curent literar. E posibil. De aceea, cred că nu trebuie să fiți necăjită. Important este să vă vedeți de scrisul dumneavoastră, premiile vin și trec, dar cititorii rămân. Eu, fiind unul dintre ei, abia aștept următorul dumneavoastră volum. Așa că:
    Multă sănătate și tenacitate!
    Cu respect și admirație,
    T. Stemate

    RăspundețiȘtergere
  3. Revin cu o adăugire. Cum am zis, nu am citit decât un fragment din romanul domnului Fulaș, acum l-am căutat și recitit din nou. Am fost șocat de o frază: „MESTEC încet în cana cu lichid negru spumos, refuz să gândesc și MESTEC cu o linguriță într-un vas cu lichid”. Este un fragment postat de autor, pe blogul dumnealui. Lăsând la o parte lipsa de substanță a frazei (cât de mult se va mai bate apa-n piuă pe gesturile cotidiene care nu au nicio funcție în text?) șocant este faptul că autorul, din păcate, nu pare să stăpânească prea bine uneltele propriului meșteșug: cuvintele. Sau sensul lor. Încă nu am văzut pe nimeni să MESTECE într-o cană cu ness, ar trebui pentru asta să dispună de-o baghetă magică, să-și ia un corn, o ciocolată, ceva de mâncat în buzunar, și să se transforme-n Neghiniță, spiriduș sau orice ființă de mărimea unei piese de șah, apoi să sară-n cana cu ness și să-nceapă să mestece. Deși, chiar și în cazul ăsta, ar fi puțin probabil că cineva, fie el și Neghiniță, va mai avea chef să mănânce... Verbul corect era „a amesteca”, chiar dacă i se acordă și lui „a mesteca” (mai mult în limbajul popular) sensul de „a amesteca”, dar numai în cazul unei substanțe vâscoase: „mestecă bulionul”, „mestecă mămăliga”, „mestecă magiunul”, dar niciodată: „mestecă la compot”, care e privit mai degrabă ca lichid, decât ca o pastă. Când văd astfel de erori la autori care mai și pretind că lucrează ani de zile la operele respective, prima mea reacție e de refuz. Nu îl cred, nici că are ceva de spus, nici că a trudit prea mult la opera respectivă. Cred că, mai degrabă, tocmai mi-a insultat inteligența și, firește, n-am să-l mai citesc niciodată. Tot ce pot să sper, în cazul domnului Fulaș, este că această eroare e unica din roman. Încă una, una singură, și-i anulează orice valoare. Și nu numai atât: vă nedreptățește, în mod stupid, pe dumneavoastră. Îmi pare rău să spun asta, dar sunt dezamăgit. Cu câteva minute-n urmă credeam că mai avem încă un mare scriitor contemporan, alături de dumneavoastră. Din nefericire, se pare că nu e cazul...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Domnule Stemate,

      În primul rând vă mulțumesc pentru cuvintele dumneavoastră atât de frumoase și pentru încrederea pe care o aveți în scrisul meu. Astfel de cuvinte sunt mari bucurii pentru un scriitor. Acum, dacă vorbesc despre premiile de ieri, pot să vă spun că nu sunt dezamăgită. M-am bucurat mult pentru nominalizare pentru că e un pas important pentru cineva care intră în sistemul literar (românesc) din afara lui și faptul că nu am luat și premiul nu-mi strică această bucurie.

      S-au luat două premii pentru debut, unul la poezie și unul la proză, și ambele cărți au avut ceva în comun: dramatismul subiectului. Cartea de poezie este scrisă de un tânăr medic neurolog, nu am citit-o, dar din câte am înțeles se vorbește despre boală, despre moarte, despre pacientul așa cum e văzut de medic. Un subiect dificil. Cartea domnului Cristian Fulaș vorbește despre dependența de alcool (pe alocuri și droguri) și despre încercarea de a ieși din dependență. Este scrisă la persoana întâi și atunci vă dați seama că astfel de inadvertențe, ca cea descoperită de dumneavoastră, reprezintă de fapt modul de a vorbi al personajului și nu greșeli ale autorului.

      Încă o dată vă mulțumesc pentru cuvintele frumoase,

      Anca Vieru




      Ștergere
  4. Eu vă mulțumesc și mă grăbesc să-mi retrag orice considerație despre romanul domnului Fulaș! Chiar să-mi cer repede scuze dumnealui, indirect, prin intermediul dumneavoastră. Vedeți cum se poate înșela un cititor? E simplu, din nebăgare de seamă sau, știu eu, punând prea multă pasiune, orice cititor o poate „comite”. Noroc cu lămuririle dumneavoastră. Cum ajung în țară, trebuie să cumpăr romanul domnului Fulaș. Îl voi citi cu un soi de penitență, gândindu-mă cât de nedrept am putut să fiu. Mulțumesc mult, încă o dată, pentru lămuriri!
    Multă sănătate și tenacitate!
    Cu respect și admirație,
    T. Stemate

    RăspundețiȘtergere